Nadar

Specialist în detalii, Fabrizio Clerici și-a integrat în propria artă competențele și interesele profesionale. A devenit licențiat în arhitectură în 1937. Desenator foarte priceput, Clerici nu a renunțat niciodată la precizie și la exactitate, ci dimpotrivă. Influențat și inspirat de marii maeștri și de marile monumente ale Renașterii și ale perioadei baroce, lucrările sale omagiază în mod constant aceste mari epoci, la nivel tematic sau stilistic. Înclinațiile sale arhitectonice îl vor determina pe artist să pătrundă în lumea teatrului ca scenograf (1947). Clerici a strălucit în acest mediu, lucrând în domeniul teatrului, al operei și al baletului. Fascinația sa pentru Renaștere explică, probabil, subiectul lucrării lui Clerici din Colecția de artă contemporană a Parlamentului European. Într-adevăr, „Nadar”, așa cum arată și titlul, îl înfățișează pe Félix Nadar (cunoscut și sub numele de Gaspard-Félix Tournachon; 1820–1910). Nadar a fost un fotograf, caricaturist, jurnalist, romancier cunoscut și respectat, specialist în zborul cu balonul și inventator al barierelor pentru controlul mulțimilor, denumite, eponimic, „nadar”. În fiecare dintre aceste domenii, francezul a excelat, depășind limitele considerate posibile la momentul respectiv. În acest sens, el răspunde intereselor lui Clerici, ca „renascentist” modern. Lucrările lui Clerici reflectă această versatilitate, Nadar fiind prezentat de trei ori, în diferite posturi și atitudini.