7. Democratizarea artei
Ancorarea artei în viața de zi cu zi, pe teme și preocupări sociale majore ale prezentului, cum ar fi relația dintre cultură și piață, mișcările migratorii sau familia, este o caracteristică vizibilă, care iese în evidență foarte mult în următoarele lucrări selectate.
Opere de arta
În prezent, poziționarea politico-socială a artei își găsește una dintre cele mai eficace, mai controversate și mai recunoscute expresii globale în graffiti. Knock, Knock Knocking On Heaven’s Door (2007), de Jaan Elken, este produsul unui exercițiu viguros, care combină resursele tehnice ale tașismului și graffitiul. După o perioadă hiperrealistă, Elken s-a lăsat vrăjit de acest fenomen cultural stradal alternativ, pe care îl putea zări adeseori pe când locuia în ghetoul din Lasnamäe și trebuia să traverseze mai multe etaje ale unor clădiri împânzite de simboluri urbane înainte de a ajunge în studioul său.
Medicine cabinet (1992) a lui Joep van Lieshout este o cutie metalică de un gri neutru și cu un aspect banal – reproducerea prin mulaj a unei unități industriale; un exemplu de obiect artistic discret și conceptual, în care se pare că lipsește calitatea de autor și personalitatea artistului. Cu toate acestea, obiectul ni se dezvăluie ca o piesă contradictorie, deoarece, atunci când deschidem ușa cutiei, descoperim semnătura artistului, mâzgălită cu litere mari, în partea de jos a interiorului.
Artistul a fondat Atelier Van Lieshout în 1995, un studio care urmează o metodologie de subminare a mitului geniului artistic. Pentru a produce o artă utilă și imaginativă, dotată cu un anumit simț al umorului și în serviciul societății, Van Lieshout a instituit o practică multidisciplinară care produce opere la granițele dintre artă, design și arhitectură, cercetând granița subțire dintre producția artistică și producția în masă de obiecte funcționale.
Producția și consumul de alimente, transformate de industria conexă, și comercializarea sub formă de produse standardizate cu ajutorul unor pictograme publicitare, constituie un motiv central în Omagiul lui Andy Warhol al artistului Marko Blažo, făcând o trimitere explicită la seria de 32 de cutii de conservă cu supă Campbell realizată de artist în 1962 și considerată în prezent un reper marcant al artei pop. În Warhol 1 (2007), Blažo a învelit cutia de supă într-un portic greco-roman, o capsulă exterioară atotcuprinzătoare care ne duce cu gândul la Antichitatea romană și la arta clasică, sugerând un soi de legătură între cultura clasică și cultura de masă.
Mișcările migratorii și impactul lor profund asupra familiilor și societăților reprezintă unul dintre motivele centrale în parcursul artistei malteze Ruth Bianco, Prin proiecte precum Connecting geographies sau Tidal dialogues and transit zones, ea perfecționează o practică artistică bazată pe cercetare, chestionând aspecte legate de teritoriu și mișcări transfrontaliere.
Lines of migration (2020-2021) este un poliptic inspirat în mod evident din arta contestatară sau arta stradală, prin expresivitatea colajului și prin eficiența simbolurilor și a mesajelor scrise laconice pe care le folosește ca vectori de comunicare. După cum a explicat artista, caracterul artizanal și tactil al lucrării joacă un rol esențial în intenția sa conceptuală, mai ales dacă ne gândim că a fost produsă în timpul pandemiei de COVID-19, când lumea a trebuit să recurgă la contacte virtuale și distanțare socială.
Legăturile familiale sunt văzute dintr-un unghi neobișnuit în lucrarea Family (2019) a lui Edith Karlson. Karlson lucrează adesea cu personaje monstruoase sau cu animale, fie că provin dintr-o faună dispărută, fie din iconografia medievală, reluate ulterior în lumea literaturii și a cinematografiei fantastice.Sculpturile lui Karlson au fost uneori descrise drept fabule, în special atunci când animalelor sau creaturilor sale li se conferă caracteristici și comportamente umane pentru a comenta despre societatea contemporană cu un ochi critic.