De la arta angajată la artivismul democratic
Introducere
Expoziția Changemakers explorează modul în care arta poate servi drept vehicul al schimbării societale prin juxtapunerea operelor mai multor generații de artiști vizuali. Expoziția cuprinde artiști europeni din a doua jumătate a secolului XX, ale căror opere au abordat aspecte sociale și politice, și îi compară cu artiștii tineri contemporani care practică artivismul – un gen hibrid care combină tehnicile artelor vizuale și ale spectacolului cu strategiile și obiectivele activismului[i].
Ambele generații de artiști consideră că operele lor au o semnificație politică, nu numai dintr-o perspectivă ideologică și poetică, ci și din punct de vedere tehnic și material. Ei își concep practica artistică ca o modalitate de a comunica în numele comunității din care fac parte, precum și o mărturie critică cu privire la chestiunile actuale de importanță socială.
În plus, după cum se va vedea în acest catalog, mai mulți artiviști selectați au trasat paralele între procedurile, strategiile și formele de colaborare ale activității lor artistice și procesele de deliberare, negociere și luare a deciziilor tipice unui sistem democratic parlamentar.
Selecția exponatelor din Colecția de artă contemporană a Parlamentului European se concentrează asupra artiștilor care și-au demonstrat angajamentul față de realitățile sociale și politice ale timpului lor de-a lungul carierei și operelor lor de artă, în special Emilio Vedova, A.R. Penck, Georg Baselitz, Felix Droese, Darío Villalba, Jannis Kounellis și Adolf Frohner. Operele și carierele lor respective, inclusiv participarea la grupuri artistice și adeziunea la manifeste, atestă o anumită atitudine de rebeliune împotriva contextelor istorice, politice și sociale care ar putea limita sau amenința libertatea de gândire și de exprimare.
Unii dintre ei și-au manifestat disponibilitatea de a aborda subiecte, probleme și realități incomode pentru puterea publică și politică – o caracteristică evidentă în traiectoria unor artiști ca Darío Villalba, Claus Carstensen sau Yiannis Psychopedis. Operele lor reflectă în mod constant convingerea că a fi pictor sau artist vizual implică responsabilitatea inevitabilă de a schimba perspectiva spectatorului.
Pe lângă artiștii menționați mai sus și pentru a stabili o legătură cu societatea de azi, expoziția include o serie de contribuții din partea tinerilor artiviști. Mulți dintre ei au prezentat o operă de artă sau o intervenție în cadrul proiectului „Pop the vote! Culture on the ballot”, lansat de Culture Action Europe și cofinanțat de Parlamentul European. Principalul obiectiv al acestei inițiative a fost de a încuraja tinerii cetățeni să voteze la alegerile europene din 2024, în special în țări precum Belgia, unde vârsta de votare a fost redusă.
Expoziția recunoaște activitatea artiștilor europeni ale căror cariere au fost caracterizate de un angajament în favoarea libertății politice și libertății de exprimare – uneori nu fără riscuri pentru ei înșiși sau pentru dezvoltarea lor profesională. Acești artiști au jucat un rol semnificativ în extinderea limitelor tehnice și tematice ale artelor vizuale, dorind să conteste convențiile și cenzura.
Întreaga selecție este organizată în patru capitole, reflectând temele predominante abordate atât în lucrările colecției, cât și în artivismul tinerei generații.
- 1. Libertatea de exprimare, libertatea gestului și a limbajului
- 2. Etică și libertate politică, democrație și vot
- 3. Migrația: integrare și identitate europeană
- 4. Grija pentru cei mai vulnerabili
- 5. Additional Resources
[i] Nossel, S., „Introduction: On «Artivism,» or Art’s Utility in Activism”, Social Research: An International Quarterly, vol. 83, nr. 1, 2016, pp. 103-105. Project MUSE, https://doi.org/10.1353/sor.2016.0023.
Din motive organizatorice și tehnice, nu toate operele de artă incluse aici pot fi expuse în toate spațiile expoziționale – prevăzute inițial la Bruxelles și Strasbourg.