De ce Arta în democrație?
Ce este democrația? De ce a ales Uniunea Europeană valorile democratice? În colecția de artă contemporană a Parlamentului European se găsește un număr semnificativ de opere de artă care ar putea contribui la găsirea răspunsului la aceste întrebări. Prin intermediul exponatelor aflăm cum au interpretat ideea de democrație artiști vizuali proveniți din toate colțurile continentului nostru.
Lucrările selectate pot fi definite ca viziuni critice și personale ale fiecăruia dintre artiștii expuși, care au ales fără ezitare să apere democrația prin operele lor. Lucrările fac și mai evidentă nevoia de a apăra libertățile democratice, atrăgând atenția asupra datoriei noastre de a ne păstra vigilența și a participa la procesele democratice decisive cum sunt alegerile europene. În acest context, ne reamintesc că și cetățenii europeni au un rol de jucat în apărarea democrației, prin votul la viitoarele alegeri europene din iunie 2024.
În plus, firul narativ al expoziției își propune să ofere perspective valoroase asupra unor aspecte esențiale necesare oricărei democrații funcționale, cum ar fi respectarea regulilor jocului și implicarea politică necesară din partea societății. Sunt abordate și alte chestiuni de interes care nu sunt lipsite de provocări și ne pun la încercare valorile democratice, cum ar fi relația dintre cetățeni și instituții, rolul mass-mediei în oferirea de informații clare și fiabile, limitele puterii de statelor în fața vieții private și a inițiativelor cetățenești sau mișcările migratorii și transfrontaliere.
Unele tendințe importante din arta contemporană privesc cu un ochi critic și analitic realitățile sociale și politice ale lumii moderne, adeseori cu o doză de ironie, sarcasm, scepticism sau amărăciune. În acest sens, ele sunt puternic marcate de angajamentul intelectual, etic și, în unele cazuri, vădit politic al multor artiști din secolele XX și XXI.
Arta poate adopta deseori o perspectivă critică care străpunge și transcende aparența imediată a vieților noastre de zi cu zi, scoțând la lumină fațete ale acesteia care trec nu de puține ori neobservate, insistând pe adevăruri incomode și aducând în discuție aspecte etice și istorice. Aceasta este arta menită să avertizeze și să consilieze, să comenteze cu luciditate și să ne pună pe gânduri.
Arta este un instrument puternic de comunicare și sensibilizare la diverse probleme, deoarece permite moduri de exprimare care nu sunt la îndemâna limbajului scris sau oral. Arta are capacitatea de a ne emoționa și de a ne conecta. Are capacitatea de a da naștere unor reflecții și idei și de a fi punctul de plecare al dialogului civic, stimulând conversații mai profunde despre lucrurile care contează pentru comunitate și spărgând bariera polarizării în jurul unor subiecte.
În peisajul actual al artelor vizuale există tendințe cu nume ca Artivism, Engaged Art (artă implicată), Community Art (artă comunitară), Ecological Art (artă ecologică) etc., pentru care arta servește drept armă de protest, drept expresie a unor chestiuni și probleme de natură politică, care sunt, așadar, foarte probabil, dezbătute într-o democrație.
Arta devine, din această perspectivă, un mijloc de comunicare și un instrument politic axat pe schimbare și pe transformarea societății: un limbaj care trece dincolo de lumea academică și de cea a muzeelor pentru a ajunge în alte sfere, la un public mai larg. Aceasta a fost una dintre ambițiile care, sub forma unor strategii și obiective diferite, a încurajat apariția mai multor mișcări avangardiste din secolul XX, printre care dadaismul, suprarealismul sau, mai târziu, arta conceptuală.
Nu au existat multe inițiative artistice, organizate în colective de artiști sau mișcări ale artiștilor, care au adoptat termenul „democrație” în denumirea lor. Una dintre excepții, când termenul a fost utilizat și înscris în numele unui colectiv de artiști, datează din 1974, când s-a format gruparea „Artiști pentru democrație” (Artists for Democracy), care urmărea „un scop clar și categoric: să exprime solidaritatea cu luptele politice internaționale. Practicile artistice experimentale adoptate de grupare au reprezentat nu doar noi modalități de a face artă, ci și metode alternative de exprimare a opiniilor politice și a unor acte politice. […] Artiști pentru democrație au făcut din solidaritate un act politic creativ.”
Nu ar trebui uitat faptul că lucrările de artă care alcătuiesc această expoziție, ca multe altele prezentate în colecții și expoziții din întreaga Europă, au luat naștere, în mare măsură, datorită posibilității pe care o societate democratică o oferă oamenilor de a-și exprima liber opiniile și gândurile prin mijloace diverse. Unul dintre aceste canale de comunicare este cel artistic, legat de dezvoltarea inteligenței și a gândirii critice, astfel cum a recunoscut Parlamentul European:
„Promovarea diversității culturale și a conștientizării rădăcinilor comune se bazează pe libertatea de exprimare artistică, pe capacitatea și competențele artiștilor și operatorilor culturali, precum și pe existența unor sectoare culturale și creative prospere și reziliente în domeniul public și privat și pe capacitatea acestora de a crea, inova, produce și distribui operele lor către un public european numeros și diversificat.”
„întrucât Europa reprezintă un imens patrimoniu al diversității culturale, sociale, lingvistice și religioase; întrucât, în acest context, valorile comune care structurează societățile noastre, cum ar fi libertatea, justiția socială, egalitatea și nediscriminarea, democrația, drepturile omului, statul de drept, toleranța și solidaritatea, sunt de o importanță crucială pentru viitorul Europei; […] subliniază bogata contribuție a producției artistice europene la diversitatea culturală, precum și rolul său de difuzare a valorilor UE și de încurajare a cetățenilor europeni în dezvoltarea gândirii critice […].”
1. Uniunea Europeană Proiectul construcției europene. Democrația și regulile jocului
2. Implicarea civică și politică.
3. Relația cetățenilor cu administrația publică și cu justiția
4. Riscuri și pericole pentru democrație.
6. Democrația și transformările urbane
